Sve informacije o propisu nađite OVDE.

PRAVILNIK O PROGRAMU ZAVRŠNOG ISPITA U OSNOVNOM OBRAZOVANJU I VASPITANJU

("Sl. glasnik RS - Prosvetni glasnik", br. 1/2011, 1/2012, 1/2014, 12/2014, 2/2018, 3/2021, 14/2022, 4/2023 i 5/2023 - ispr.)

Programul examenului final în învăţământul şi educaţia generală

Scopul programului examenului final

Scopul programului examenului final în învăţământul şi educaţia generală este, conform Legii privind bazele sistemului de învăţământ şi educaţie ("Monitorul oficial al RS, nr. 72/09), pregătirea elevilor pentru susţinerea examenului final la sfârşitul învăţământului general obligatoriu.

Structura programului examenului final

La examenul final se evaluează în ce măsură elevul, în timpul şcolarizării de opt ani, şi-a însuşit cunoştinţele şi abilităţile din limba sârbă, respectiv limba maternă, matematică, istorie, geografie, biologie, fizică şi chimie. La examenul final, după terminarea clasei a opta, se prezintă toţi elevii. Elevii se vor prezenta la examenul final în şcolile generale în care au terminat clasa a opta. Elevii susţin examenul final în scris, rezolvând testele.

La examenul final în anul şcolar 2010/2011 prin folosirea testelor se verifică cunoştinţele elevilor din obiectul limba sârbă, respectiv limba maternă, şi matematică potrivit programului examenului final pentru anul şcolar menţionat.

Elevii care frecventează cursurile de învăţământ în limba minorităţii naţionale în loc de limba sârbă au dreptul să se prezinte la examenul de limba maternă.

Conţinutul examenului final după programele examenului final pentru anii şcolari 2011/2012, 2012/2013, 2013/2014 se schimbă treptat până la anul şcolar 2013/2014, după volum şi structură şi prin majorarea numărului de obiecte la care se prezintă şi creşterea numărului de exerciţii necunoscute în teste.

Elevii care susţin examenul final după terminarea anului şcolar 2011/2012, se prezintă la două obiecte, şi anume, limba sârbă, respectiv limba maternă, şi matematică, iar testele vor avea 25% de exerciţii pe deplin cunoscute, publicate anterior în culegerea de exerciţii, 25% de exerciţii cunoscute parţial care au fost alcătuite prin schimbarea parţială a exerciţiilor deja publicate în culegerea de exerciţii şi 50% din exerciţiile ale căror conţinuturi şi rezolvări nu sunt cuprinse în culegere.

Examenul final pentru elevii care se prezintă la acest examen după terminarea anului şcolar 2012/2013 va fi alcătuit din două obiecte, şi anume, limba sârbă, respectiv limba maternă, şi matematică, iar testele examenului final vor avea 25% de exerciţii parţial cunoscute şi 75% de exerciţii complet necunoscute.

Elevii care termină clasa a opta în anul şcolar 2013/2014 se prezintă la examenul final prin folosirea testelor pentru obiectul limba sârbă, respectiv limba maternă, matematică şi prin folosirea testului combinat din următoarele obiecte de învăţământ: istorie, geografie, biologie, fizică şi chimie. Testele examenului final sunt alcătuite din exerciţii necunoscute.

Prezenţa obiectelor luate fiecare aparte în testul combinat este structurată după procentul prezenţei în planul de învăţământ de la clasa a cincea şi până la clasa a opta.

Prima testare de probă finală din testul combinat se va face în cursul anului şcolar 2010/2011.

A doua testare de probă din testul combinat cu exerciţii complet necunoscute se va face în cursul anului 2013.

Programul examenului final descrie lista şi structura succeselor care se aşteaptă de la elevi la sfârşitul învăţământului general. Aceste succese se întemeiază pe programele pentru limba sârbă, respectiv limba maternă, şi matematică, precum şi pe documentul privind standardele pentru finalizarea învăţământului obligatoriu pe care, în acord cu Legea privind bazele sistemului de învăţământ şi educaţie le stabileşte Consiliul Naţional de Învăţământ.

Standardele de învăţământ pentru finalizarea învăţământului obligatoriu sunt definite la trei niveluri de succes - de bază, mediu şi avansat. Nivelurile standardelor de învăţământ descriu cerinţe de greutate, complexitate cognitivă şi volum de cunoştinţe diferite, de la cele mai simple până la cele mai complexe. Fiecare nivel următor presupune că elevul şi-a însuşit cunoştinţele şi abilităţile de la nivelul anterior.

Nivelul de bază al succesului este alcătuit din cunoştinţe, abilităţi şi capacităţi pe care şi le-au însuşit peste 80% din elevi, nivelul mediu al succesului este alcătuit din cunoştinţe, abilităţi şi capacităţi pe care şi le-au însuşit circa 50% din elevi, iar nivelul avansat al succesului şi l-au însuşit circa 20% din elevi, cei mai buni.

În testele pe care elevii le rezolvă la examenul final se vor afla exerciţii în care se examinează nivelul de realizare a standardelor de învăţământ, începând cu nivelul de bază, apoi cel mediu şi avansat. Testele sunt astfel concepute ca să cuprindă toate nivelurile de cunoştinţe şi toate conţinuturile care au fost apreciate drept conţinuturi de bază şi de însemnătate esenţială pentru continuarea şcolarizării.

În Programul examenului final, alături de fiecare standard sunt date exerciţii care în mod concret reprezintă ce se aşteaptă de la elevul care şi-a însuşit un anumit standard. Unele standarde sunt ilustrate cu un exemplu, iar altele, cu mai multe exemple.

Standardele de învăţământ cuprinse în Programul pentru anul şcolar 2010/2011 care sunt notate cu steluţă nu sunt supuse verificării cu exerciţiile prevăzute la examenul final pentru anul şcolar menţionat.

În baza programului examenului final în învăţământul şi educaţia generală pentru anul şcolar 2010/2011, va fi tipărită o culegere de exerciţii. Exerciţiile din acest program vor fi parte componentă a culegerii. Testele pe care le rezolvă elevii sunt alcătuite din exerciţii din culegere şi exerciţii noi, pe care elevii le vor vedea pentru prima dată la testare. La examenul final în faţa elevilor se vor afla 50% de exerciţii pe deplin cunoscute, anterior publicate în culegerea de exerciţii, 25% din exerciţii vor fi "parţial cunoscute" (iau naştere prin modificarea parţială a exerciţiilor care deja au fost publicate în culegerea de exerciţii), în timp ce 25% din exerciţii vor fi pe deplin necunoscute elevilor (elevii vor şti dinainte ce se poate examina prin aceste exerciţii, le vor fi date şi exemple de exerciţii, dar nu şi exerciţii care vor fi incluse în teste). Din numărul total de exerciţii necunoscute, 40% vor fi de la nivelul mediu, iar 60% de exerciţii vor fi de la nivelul avansat. Exerciţiile necunoscute se valorifică ca şi exerciţiile cunoscute.

Pe baza succesului general şi a succesului la examenul final elevul trebuie să realizeze în total 100 de puncte, şi anume cel mult 60 de puncte pe baza succesului general, iar pe baza succesului la examenul final cel mult 40 de puncte.

Elevii cu dizabilităţi se prezintă la examenul final în conformitate cu posibilităţile lor motrice şi senzitive, respectiv cu condiţiile pe care le necesită un anumit fel de invaliditate.

Adaptarea examenului final pentru elevii cu dizabilităţi se face potrivit planului individual de învăţământ.

Standarde de învăţământ pentru finalizarea învăţământului obligatoriu la limba română cu exemple de exerciţii

NIVELUL DE BAZĂ

Următoarele enunţuri descriu ce trebuie elevul/eleva să ştie şi să realizeze la nivelul de bază

1. ABILITĂŢI DE CITIRE ŞI ÎNŢELEGEREA TEXTULUI CITIT

În domeniul ABILITĂŢI DE CITIRE ŞI ÎNŢELEGEREA TEXTULUI CITIT elevul/eleva:

LR.1.1.1. înţelege textul pe care îl citeşte cu voce tare şi în sine

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie următorul text:

Echipa trebuie să facă mai mult decât ceea ce a realizat la Paris. Cu Paris-Saint Germain, calificarea se va juca până în ultimul minut. Francezii joacă mai bine în deplasare şi de aceea va trebui să avem o răbdare diabolică. Nu trebuie să le creăm spaţii de manevră, deoarece au jucători foarte tehnici şi speculativi. Vrem să ne fructificăm şansa şi ne aşteptăm cu toţii ca stadionul să fie arhiplin.

(Libertatea nr.3394/25 septembrie 2001)

1. Transcrie din text trei termeni din domeniul sportiv:
………………………………….

2. Specifică naţionalitatea echipei străine:
………………………………………………….

3. Notează două caracteristici ale jucătorilor străini:
…………………………………………..

Răspuns

1. echipă, calificare, jucători, stadion

2. naţionalitatea : franceză

3. jucători tehnici, speculativi

LR.1.1.2. face diferenţa dintre un text artistic şi neartistic, ştie să stabilească felul textului: expoziţiunea, descripţia, naraţiunea, argumentarea

Exerciţiu

Una dintre cele mai reprezentative creaţii literare cu care I. L. Caragiale a îmbogăţit literatura română este O scrisoare pierdută jucată pe scenă pentru prima dată la 13 noiembrie 1884 pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti.

Argumentaţi că această creaţie aparţine operei dramatice înconjurând răspunsurile exacte:

a) este scrisă cu scopul de a fi prezentată pe scenă;
b) este structurată în acte şi scene;
c) descrierea şi naraţiunea sunt prezente ca moduri de expunere;
d) sunt prezente indicaţii de regie;
e) se dezvoltă un conflict dramatic.

Răspuns

a), b), d), e)

LR.1.1.3. recunoaşte stiluri funcţionale diferite în exemple simple

Exerciţiu

Dacă textul este de ordin administrativ, scrie în urma lui "A", dacă este publicistic, scrie "P", iar dacă este ştiinţific, scrie "Ş":

a) Anunţurile pentru sezonul din acest an al taberelor de vară la noi şi în lume a început la sfârşitul lunii martie şi până în prezent, după cum am aflat de la coordonatorii schimburilor de voluntari ai asociaţiei "Tinerilor cercetători ai Serbiei", deja s-au anunţat 430 de voluntari. Încă există în jur de 1700 de locuri libere, iar anunţurile se pot face până la completarea taberelor. ________________
b) Propoziţia atributivă determinativă nu se desparte, prin virgulă, de regentă, iar cea explicativă se desparte de regentă prin semne de punctuaţie (virgulă, linie de pauză). Atributivele intercalate nu se despart, în general, prin virgule, ci numai când se insistă asupra lor. ___________
c) Protectorul cetăţenilor este un organ de stat independent care apără drepturile cetăţenilor şi supraveghează activitatea organului administraţiei de stat, organului competent pentru protecţia juridică a dreptului de proprietate şi a intereselor Republicii Serbia, precum şi a altor organe şi organizaţii, întreprinderi şi instituţii cărora le-au fost încredinţate atribuţii publice. _______________

Răspuns

a) P; b) Ş; c) A

LR.1.1.4. face diferenţa dintre părţile de bază ale textului şi ale cărţii (titlul, subtitlul, textul de bază, capitolul, alineat, notiţe de subsol, cuprins, prefaţă, postfaţă); recunoaşte citatul

Exerciţiu

În faţa ta este o parte a cuprinsului unei cărţi. Priveşte-o cu atenţie şi răspunde la întrebări.

a) Pe care pagini poţi citi despre semnele de punctuaţie?
b) Scrie numărul paginii pe care începe textul despre semnul exclamării.

Răspuns

a) 14-24
b) 18

LR.1.1.5. găseşte informaţiile de bază din text după criterii date

Exerciţiu

Citiţi cu atenţie următorul text:

SEDNA - A ZECEA PLANETĂ A SISTEMULUI SOLAR?

Cercetătorii americani au descoperit, la peste 10 miliarde de kilometri de Pământ, un nou corp ceresc, care ar putea fi recunoscut drept a zecea planetă a sistemului solar. Botezată Sedna, noua planetă are un diametru de 2.000 de kilometri, cu puţin mai mică decât Pluto şi are o suprafaţă din gheaţă şi rocă. Potrivit astronomului Michael Brown de la Institutul Tehnologic din California, cel care a descoperit Sedna cu ajutorul telescopului Spitzer Space, ar putea fi multe alte asemenea lumi îngheţate pe orbita soarelui, care aşteaptă să fie descoperite. "Sedna este foarte mare şi mult mai departe decât descoperirile anterioare. Sunt aproape sigur că mai sunt şi alte tărâmuri undeva acolo", a spus cercetătorul american. El crede că temperatura pe Sedna este de circa 200 de grade sub zero, ceea ce înseamnă că este cea mai rece planetă din sistemul solar. Sedna are nevoie de 10.500 de ani pentru a se roti odată în jurul soarelui. În punctul său extrem, orbita pe care este înscrisă planeta ajunge până la 135 de miliarde de kilometri departe de soare, adică de 900 de ori distanţa dintre Pământ şi astrul său. Sedna este cel mai mare obiect cosmic descoperit după 1930, când a fost identificată planeta Pluto, a cărei orbită eliptică merge până la 7,5 miliarde km de soare. Până acum, acest titlu era deţinut de planetoidul Quauar, cu un diametru de 1300 km, descoperit în 2002, la 6,5 miliarde km de Pământ, în interiorul centurii Kuper, un brâu de asteroizi îngheţaţi care orbitează până la 11 miliarde km dincolo de orbita lui Neptun, aflată la 4,5 miliarde km de soare.
Dr. Michael Brown, de la Institutul pentru Tehnologie din California şi echipa sa de astronomi au descoperit planeta, pe care au denumit-o Sedna, în cadrul unor cercetări demarate în urmă cu trei ani în spaţiul de dincolo de sistemul nostru solar. Sedna este cel mai mare obiect descoperit în jurul Soarelui din 1930, când cercetătorii au aflat de existenşa planetei Pluto. Potrivit unor prime informaţii furnizate de echipa condusă de dr. Brown, Sedna este formată din piatră şi gheaţă iar dimensiunile sale sunt mai mici decât ale lui Pluto, diametrul ei fiind de 2.000 de kilometri.

Dimensiunea noului corp ceresc este:

a) de 900 de ori mai mică decât a lui Pluto
b) cu puţin mai mică decât a lui Pluto
c) cu un sfert mai mare decât a lui Pluto
d) de 10.500 de ori mai mică decât a lui Pluto

Încercuiţi litera din faţa răspunsului corect.

Răspuns

b) cu puţin mai mic decât a lui Pluto

LR.1.1.6. face distincţia dintre informaţiile importante şi cele neimportante dintr-un text

Exerciţiu

Alegeţi dintre sensurile cuvintelor subliniate în versurile de mai jos pe cel care corespunde contextului.

"Plouă..........
Şi-n oraşul nostru ploaia cântă,
Cântă ca un fonograf stricat...
De trei zile şi trei nopţi neîncetat
Un tenor cu vocea falsă se frământă
Şi pe străzi.... şi-n curte la palat......"

(Ploaie urbană, I. Minulescu)

Stricat - defect, corupt, alterat
Fals - mincinos, nearmonios, făţarnic
Tenor - cântăreţ, ploaie, instrument de suflat
Frământa - a preface aluatul, a se agita, a se nelinişti

Răspuns

Stricat - defect	fals - nearmonios
Tenor - cântăreţ	frământa - a se agita

LR.1.1.7. face corelaţia dintre informaţiile şi ideile prezentate în text, sesizează relaţiile temporale, de scop, cauză - consecinţă etc. şi trage concluzia pornind de la conţinutul şi mesajul din text

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie frazele reproduse şi stabileşte ordinea lor, scriind pe linia din faţa fiecăreia numărul 1, 2 sau 3.

____________ După două mari inundaţii care au distrus aproape întregul fond de plante, Grădina Botanica Regală a fost mutată la locaţia actuală, pe proprietatea pe care regele Milan Obrenović a moştenit-o de la bunicul său Jevrem, după care şi grădina actuală poartă numele de Jevremovac.

____________ La mai puţin de trei ani după trecerea în noua locaţie, în grădina botanică a fost ridicată prima seră, grădină de sticlă, care pe atunci reprezenta una dintre cele mai mari şi mai frumoase sere din această parte a Europei.

____________ La propunerea lui Josif Pancić, prin decizia Ministerului Învăţământului al Regatului Serbiei, a fost înfiinţată Grădina Botanică Regală din Belgrad ca prima grădină botanică din Serbia, lângă malul Dunării din cartierul Dorćol.

Răspuns

2,3 1

2. EXPRIMAREA ÎN SCRIS

În domeniul EXPRIMAREA ÎN SCRIS elevul/eleva:

LR.1.2.1. ştie să scrie corect

Exerciţiu

Completaţi spaţiile goale cu formele corespunzătoare ale cuvântului copil:

a) Nişte ___________ sunt harnici.
b) Aceşti __________ sunt harnici.
c) _________ aceştia sunt harnici.

Răspuns

a) copii
b) copii
c) Copiii

LR.1.2.2. alcătuieşte o propoziţie corectă din punct de vedere gramatical

Exerciţiu

În ce enunţ adverbul este folosit greşit?
a) Acestea sunt intenţii uşor de realizat.
b) Nu sunt destul de buni pentru tine.
c) Caii sunt grei de pornit.
d) Ei erau proaspăt sosiţi.

Încercuiţi litera din faţa răspunsului corect.

Răspuns

d) Ei erau proaspăt sosiţi.

LR.1.2.3. alcătuieşte un text simplu narativ şi descriptiv care să aibe toate elementele necesare (introducere, cuprins, încheiere)

Exerciţiu

Alcătuieşte o compunere cu titlul: A fost aceasta o neînţelegere

Elementele în baza cărora se valorifică lucrarea sunt:

- să conţină elementele necesare unei compuneri (introducere, cuprins, încheiere)

- stilul narativ

- stilul descriptiv

Răspuns

LR.1.2.4. ştie să povestească textul citit

Exerciţiu

"Dintre cele 22 de specii de albatros din întreaga lume, 18 sunt în pericol şi unele, precum albatrosul din insula Macquarie şi albatrosul călător de Amsterdam, au populaţii atât de reduse, încât dispariţia ar putea fi iminentă. Albatroşii sunt păsări oceanice longevive, maiestuoase, care zboară pe distanţe uriaşe pe deasupra oceanelor planetei.

În secolul al XIX-lea, albatroşii erau împuşcaţi de marinari pentru divertisment, iar penele erau apoi vândute. În prezent, albatroşii sunt ameninţaţi de o serie de activităţi umane, în special pescuitul pe distanţe lungi, pescuitul la curent şi cu plase.

Cu populaţii deja reduse, schimbările climatice ar putea face situaţia mult mai gravă pentru albatroşii de pe planetă, mai ales pentru acele specii cu arie geografică de acoperire restrânsă. De fapt, păsările sunt un bun indicator al schimbărilor climatice, căci ciclurile lor de viaţă deseori depind de condiţiile meteorologice şi climatice".

(Ioana Beţieanu, Albatroşii în mare primejdie, în revista Bioplanet, nr. 13, martie 2010)

A. Scrie răspunsul pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos

a) revista din care a fost selectat articolul
_________________________
b) numărul speciilor de albatros aflate in pericol
____________________
c) a ctivitatea umană ce ameninţă dispariţia albatroşilor
_______________________________________

B. Scrie definiţia albatroşilor

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

Răspuns

a) Bioplanet
b) 18
c) pescuitul pe distanţe lungi, pescuitul la curent şi cu plase

B. Albatroşii sunt păsări oceanice longevive, maiestuoase, care zboară pe distanţe uriaşe pe deasupra oceanelor planetei.

LR.1.2.5. ştie să redacteze texte cu conţinut divers: să alcătuiască o scrisoare, să completeze diferite acte şi formulare folosite în viaţa de zi cu zi

Exerciţiu

Completaţi telegrama următoare cu datele necesare, pentru a putea ajunge la persoana căreia îi este destinată (destinatar); scrieţi clar şi corect numele şi adresa voastră (a expeditorului), iar conţinutul prezentaţi-l cât mai pe scurt şi cât mai clar.

TELEGRAMĂ

TAXA

Transmis _________________________

Cuvinte ________

Data______________ Ora__________

Dinari________

Primitor_________________

Transmiţător_____________________

================================================================================

Din.__________ No. __________ ctg. __________ cuv. _________ Data ________ ora ___

______________________	Adresa _____________________________
(Indicaţii speciale: Urgent, fulger etc.)

Conţinut:
___________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________

(Adresa expeditorului) ________________________________________________

Răspuns

(Completaţi numai adresa şi conţinutul!)

LR.1.2.6. ştie să folosească dicţionare şi îndreptare ortografice

Exerciţiu

Transcrieţi următoarele versuri înlăturând greşelile:

"Vam spus, cum m-i se pare, de nu î-ţi fi uitat,
Că lupul sentâmplase sajungă împărat.
Dar fincă v-am spuso voi încă să v-a spui
Ceace s-a urmat sub stăpînirea lui."

..............................................................................
................................................................................
..................................................................................
...................................................................................

Răspuns

"V-am spus cum mi se pare, de nu îţi fi uitat,
Că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat
Dar fiindcă v-am spus-o, voi încă să vă spui
Ceea ce s-a urmat sub stăpânirea lui."

LR.1.2.7. aplică normele ortografice în exemple simple

Exerciţiu

Transcrie corect textul:

dimineaţa este bine ân pădure soarele luminează să găsesc flori şi âţ vine se strigi şi să cînţi te salut soare şi frumoasă primăvară

Răspuns

Dimineaţa este bine în pădure. Soarele luminează, se găsesc flori şi îţi vine să strigi şi să cânţi:
- Te salut soare şi frumoasă primăvară!

LR.1.2.8. identifică valorile artistice, etice şi culturale dintr-un text citit

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie textul următor:

Perioada cuprinsă între 1880 şi 1887, anul când apar primele crize acute ale bolii de ochi, a fost considerată de către mulţi critici şi istorici de artă perioada de maturitate artistică a lui Grigorescu. Dintre lucrările datate sau asupra cărora există informaţii sigure în legătură cu data la care au fost terminate, aparţin acestei etape din creaţia grigoresciană titluri precum Profil de fată (1878), Evreul cu gâsca (1880), La mare (1881), Cap de fetiţă (1881), Bătrâna din Brolle (1885), Nud (1886), la care se adaugă multe alte opere importante - portrete, peisaje şi scene de la Vitré sau de pe malul mării, din Bretania, nuduri, peisaje inspirate din frumuseţile naţionale.
[…] pictorul a fost mereu un explorator al lumii din jur, având dorinţa, dar şi darul de a vedea ceea ce se află "înăuntrul" lucrurilor, ceea ce stă închis într-un peisaj, în privirea "tăcută" a unei ţărăncuţe, în mersul molcolm al animalelor împovărate, în adierea unui crâng sau a unui luminiş de pădure.

(Viaţa şi opera lui Grigorescu, Adevărul.Biblioteca de artă, Bucureşti, 2009)

_____________
Vitré - localitate din Franţa
Bretania - regiune din Franţa

I. Transcrie un enunţ în care se precizează valoarea artistică a tablourilor în discuţie.

Răspuns

3. GRAMATICA, LEXICUL, LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ

În domeniul GRAMATICA elevul/eleva trebuie:

LR.1.3.1. să formuleze propoziţii corecte din punct de vedere gramatical

Exerciţiu

Faceţi acordul corect al cuvintelor din paranteze în următoarele enunţuri:

1. Bunicii, părinţii şi nepoţii (va pleca) în concediu.
2. Pământul, apa şi oamenii păreau (nemişcat).
3. Parcul (acest) este foarte vechi.

Răspuns

1. vor pleca
2. nemişcaţi
3. acesta

LR.1.3.2. să identifice în propoziţii scurte părţile de vorbire învăţate

Exerciţiu

Maria a plecat încet în pădurea deasă; ea a auzit uuuuh! şi s-a întors pe cel mai apropiat drum.
Maria _______________
a plecat ______________
încet_________________
în ___________________
pădurea ______________
deasă________________
ea__________________
a auzit ____________________
uuuuh! ____________________
şi _________________________
s__________________________
a întors ______________________
pe _______________________
cel _______________________
mai _________________________
apropiat ______________________
drum__________________________

Răspuns

Maria - substantiv propriu
a plecat - verb
încet - adverb
în - prepoziţie
pădurea - substantiv comun
deasă - adjectiv
ea - pronume personal
a auzit - verb
uuuuh! - interjecţie
şi - conjuncţie
s - pronume reflexiv
a întors - verb
pe - prepoziţie
cel - articol demonstrativ
mai - adverb
apropiat - adjectiv
drum - substantiv comun

LR.1.3.3. să respecte regulile de punctuaţie în scris şi în citire

Exerciţiu

Introduceţi semnele de punctuaţie omise în propoziţiile de mai jos:

a) Sunt oameni care linguşesc pe omul de merit când îl recunosc fiindcă nu-l înţeleg.
b) Pe lanuri dorm spicele grele
Asupra pădurii veghează de sus
Cetatea eternelor stele
c) -Aşa-i măi Niculae? D-aia eşti tu trist …lasă că te facem noi popă nu învăţător

Răspuns

a) Sunt oameni care linguşesc pe omul de merit când îl recunosc, fiindcă nu-l înţeleg.
b) Pe lanuri dorm spicele grele,
Asupra pădurii veghează de sus
Cetatea eternelor stele.
c) -Aşa-i, măi Niculae? D-aia eşti tu trist?... lasă că te facem noi popă, nu învăţător.

LR.1.3.4. să aplice regulile de ortografie în scris

Exerciţiu

Patru dintre cuvintele de mai jos sunt scrise greşit. Pe liniile alăturate scrieţi forma corectă a tuturor cuvintelor date:

ortodocs _____________
greşală ______________
socetate _____________
batjocură ____________
conştinţă ____________
cumsecade ___________

Răspuns

ortodox, greşeală, societate, batjocură, conştiinţă, cumsecade

LR.1.3.5. să scrie citeţ şi corect după dictare şi în compunere

Exerciţiu

Corectaţi textul:

Învăţătoarea î-şi amintii cum la luat de mână şi la dus să vadă o sală de clasă. Băiatul sa aşezat întro bancă şi a stat ca un şcolar adevărat. L-a plecare ea ia dat o carte cu multe ilustraţi.

Răspuns

Învăţătoarea îşi aminti cum l-a luat de mână şi l-a dus să vadă o sală de clasă. Băiatul s-a aşezat într-o bancă şi a stat ca un şcolar adevărat. La plecare ea i-a dat o carte cu multe ilustraţii.

LR.1.3.6. să cunoască părţile de vorbire flexibile şi neflexibile

Exerciţiu

Subliniaţi cuvintele neflexibile din text:

Ploaia de toamnă cade repede pe acoperiş, când din văzduh se aude bum! bum! şi brâul cerului se desface.

Răspuns

Ploaia de toamnă cade repede pe acoperiş, când din văzduh se aude bum! bum! şi brâul cerului se desface.

LR.1.3.7. să cunoască categoriile gramaticale ale părţilor de vorbire flexibile

Exerciţiu

Precizaţi genul, numărul şi cazul substantivelor din enunţul:

Valurile apei se izbeau de mal cu zgomot, oferind peisajului muzica tipică de după furtună.

Răspuns

Valurile - neutru, pl., N
apei - fem., sg., G
mal - neutru, sg., Ac.
zgomot - neutru, sg., Ac.
peisajului - neutru, sg., D
muzica - fem., sg., Ac.
furtună - fem., sg., Ac.

LR.1.3.8. să identifice şi să folosească corect modurile şi timpurile verbelor

Exerciţiu

Citiţi cu atenţie următoarele versuri:

"Căci te iubeam cu ochi păgâni
Şi plini de suferinţi,
Ce mi-i lăsară de bătrâni,
Părinţii din părinţi".

Modul verbului subliniat este ___________________
iar timpul este _______________________________

Răspuns

indicativ, perfect simplu

LR.1.3.9. să identifice unităţile sintactice dintr-o propoziţie sau frază

Exerciţiu

Scrieţi pe liniile corespunzătoare ce părţi de propoziţie sunt cuvintele din propoziţia de mai jos, scrisă vertical:

Ioana _______________________
aleargă ______________________
prin parcurile _________________
verzi ________________________

Răspuns

subiect, predicat, complement circumstanţial de loc, atribut adjectival

LR.1.3.10. să-şi însuşească raportul dintre propoziţii în frază

Exerciţiu

Precizaţi felul propoziţiilor coordonate din următoarele fraze:

a) Lucrează mult şi câştigă bine.
b) E lung pământul, dar e lat.

Răspuns

a) coordonare copulativă
b) coordonare adversativă

LR.1.3.11. să sesizeze raportul de coordonare şi subordonare în frază

Exerciţiu

Stabiliţi raporturul propoziţiilor din fraza:

Ştiam şi înţelegeam ce e de făcut.

Răspuns

Raport de coordonare

LR.1.3.12. să aplice normele morfosintactice în comunicarea scrisă şi orală

Exerciţiu

Analizaţi sintactic propoziţia de mai jos şi scrieţi prin ce părţi de vorbire sunt exprimate părţile de propoziţie:

Georgeta ___________________
expune _____________________
la o masă ___________________
rotundă _____________________

Răspuns

subiect-substantiv,
predicat-verb,
complement circumstanţial de loc-substantiv cu prepoziţie,
atribut-adjectiv

În domeniul LEXICUL elevul/eleva trebuie:

LR.1.3.13. să identifice sensul cuvintelor (sinonime, antonime, omonime, paronime)

Exerciţiu

Subliniază paronimul corect:
critic literar / literal
persoană inervantă / enervantă
cărţi distributive / distribuite în şcoli

Răspuns

literar
enervantă
distribuite

LR.1.3.14. să-şi îmbogăţească vocabularul cu cuvinte şi expresii noi

Exerciţiu

Dezvoltaţi verbele date în locuţiuni verbale corespunzătoare:

a se plimba - ______________________

a observa - ________________________

a batjocori - _______________________

Răspuns

a face o plimbare
a băga de seamă
a-şi bate joc

LR.1.3.15. să găsească sinonime pentru cuvintele din textul citit

Exerciţiu

Cuplaţi sinonimele:

1. timp	a) zăpadă
2. milos	b) sfadă
3. încântător	c) vreme
4. ceartă	d) caritabil
5. nea	e) admirabil

Răspuns

1. - c); 2. - d); 3. - e); 4. - b); 5. - a)

LR.1.3.16. să aplice procedeele de îmbogăţire a vocabularului pentru a forma cuvinte noi

Exerciţiu

Arată prin ce mijloc de îmbogăţire a vocabularului s-au format cuvintele:
gură-cască ______________________
şcolărime _______________________
binele __________________________
untdelemn ______________________

Răspuns

compunere prin alăturare
derivare cu sufix
schimbarea categoriei gramaticale
compunere prin contopire

LR.1.3.17. să ştie să folosească dicţionare, îndreptare şi enciclopedii

Exerciţiu

Cartea care se ocupă de regulile de scriere şi exprimare în limba română se numeşte:

a) Îndreptar ortografic şi de punctuaţie
b) Îndreptar de punctuaţie şi ortoepic
c) Îndreptar ortografic, ortoepic şi de punctuaţie

Răspuns

În domeniul LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ elevul/eleva trebuie:

LR.1.3.18. să utilizeze corect limba română literară în diferite situaţii

Exerciţiu

Subliniaţi varianta corectă din următoarele propoziţii:

a) În vacanţă m-au vizitat / ma vizitat o mulţime de prieteni.

b) O parte dintre aceştia / acestea vor deveni specialişti.

c) Fratele, mama şi sora mea au fost chemaţi / a fost chemate la serbare.

d) În ce privesc examenele, nu-mi face / nu-mi fac prea multe griji.

Răspuns

a) m-au vizitat

b) aceştia

c) au fost chemaţi

d) nu-mi fac

LR.1.3.19. să sesiseze abaterile de la normele gramaticale într-un mesaj oral şi scris

Exerciţiu

Acordul predicatului cu subiectul este greşit în următoarele enunţuri. Scrieţi forma corectă:

1. Noi aţi fi mers dacă a fi ştiut.
2. Ion şi Maria vom merge la mare.
3. Elevii pleca în excursie.

Răspuns

1. am fi mers, am fi ştiut
2. vor merge
3. plecau

LR.1.3.20. să facă distincţia dintre formele de exprimare în limba română literară şi dialectală

Exerciţiu

Transcrieţi propoziţiile în limba literară standard:

Io mis cel mai bun la matematică.
O fost fain la munte.

Răspuns

Eu sunt cel mai bun la matematică
A fost frumos la munte.

LR.1.3.21. să cunoască evoluţia limbii române şi dezvoltarea limbii române literare

Exerciţiu

Majoritatea cuvintelor din vocabularul limbii române sunt de origine:

a) latină
b) slavă
c) germană
d) de provenienţă eterogenă

Răspuns

a) latină

LR.1.3.22. să înţeleagă importanţa variantei literare a limbii române faţă de exprimarea dialectală

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie versurile următoare:

"Prân imala dân avlie
soarilie cât o scovarză
să ascunge în coşie
roşu ca o părădaisă.

Io ghingesc că-i mâniat
până zâua lo aflat
toată noapcea o colindat..."

(Lavinia Pospesch, Toamna)

Poezia este scrisă în grai bănăţean. Transcrie varianta literară a următoarelor cuvinte:

Prân ______________
Imală _____________
Dân_______________
Scovarză __________
Părădaisă__________
Zâua______________

Răspuns

Prin
Noroi
Din
Clătită
Roşie
Ziuă

4. LITERATURA

În domeniul LITERATURA elevul/eleva trebuie:

LR.1.4.1. să facă legătura dintre titlurile operelor literare citite (prevăzute în programa şcolară pentru clasele V-VIII) şi numele scriitorilor

Exerciţiu

Lângă numele scriitorului scrieţi titlul operei literare care-i aparţine: Proştii, Bunica Safta, Cireşarii, Iarna, Vrăjitorul din Oz, Gândăcelul

a) Liviu Rebreanu ___________________________________________

b) Emil Gârleanu ____________________________________________

c) Constantin Chiriţă ___________________________________________

d) Vasile Alecsandri
____________________________________________

e) Ion Agârbiceanu
_____________________________________________

f) Frank Baum
________________________________________________

Răspuns

a) Proştii

b) Gândăcelul

c) Cireşarii

d) Iarna

e) Bunica Safta

f) Vrăjitorul din Oz

LR.1.4.2. să recunoască genurile literare de bază (genul liric, epic şi dramatic)

Exerciţiu

Înconjoară răspunsul exact:

Comedia este specie a genului dramatic cu conflict comic, ce satirizează viciile omeneşti şi sociale având deznodământ vesel şi caracter moralizator.

Răspuns

LR.1.4.3. să identifice noţiunile elementare de versificaţie (versul, strofa, rima, ritmul)

Exerciţiu

Strofa formată din patru versuri se numeşte:

a) monostih;
b) terţină;
c) catren:
d) octet.

Încercuieşte răspunsul exact.

Răspuns

LR.1.4.4. să facă distincţia dintre textele narative, descriptive şi dialogate

Exerciţiu

Se dă fragmentul:
"În arşiţa neclintită a după-amiezii, sporea zăpuşeala. Din miazăzi creşteau nouri, dezvoltându-se spre înălţimea cerului. Un vântişor iute fâlfâi pămătufurile trestiilor... Soarele se stinse, balta se întunecă şi se zimţui de creţuri fine... Se auzi în depărtare sunând ploaia, sau vântul, sau un şuvoi de apă..."

(Ploaie la Nada Florilor, M. Sadoveanu)

Alege răspunsul corect din variantele următoare.

Modul de expunere predominant este:

a) naraţiunea;
b) dialogul;
c) descrierea.

Răspuns

LR.1.4.5. să recunoască figurile de stil de bază (epitetul, comparaţia, onomatopeea)

Exerciţiu

"Avea un glas dulce, melancolic....."

Cuvintele subliniate au valoare artistică de:

a) hiperbolă
b) epitet
c) comparaţie

Răspuns

b) epitet

LR.1.4.6. să facă rezumatul unui text narativ, după un plan simplu de idei

Exerciţiu

Cu ajutorul planului de idei alcătuiţi rezumatul nuvelei Scormon de I.Slavici:

Introducera:

- înfiriparea dragostei dintre doi tineri de la sat, Sanda şi Pascu

Cuprinsul:

- atmosfera idilică de la sat
- personajul în jurul căruia se desfăşoară acţiunea
- câinele îşi găseşte un alt stăpân în casa fetei Sanda
- ea îl adăposteşte şi are grijă de el
- câinele îşi arată sentimentele sale faţă de fată
- după câtva timp Scormon dispare
- întâlnirea duioasă dintre Sanda şi Pascu
- trezirea sentimentelor de dragoste

Încheierea:

- minunatele peisaje mioritice şi starea sufletească a celor doi îndrăgostiţi rezultă cu o viaţă nouă, venirea pe lume a unui nou-născut

Răspuns

LR.1.4.7. să recunoască ideile principale şi secundare dintr-un text; observă elementele importante dintr-un text literar (timpul şi locul acţiunii, personajele...)

Exerciţiu

Fii atent la următorul fragment:

"Aşa, fără frunze, seamănă cu un om. Stă în livadă ascultând parcă o voce lăuntrică.

- Ciudat stejar! - îi spusei mamei, care aduna de zor crengi uscate pentru foc. Şi eu adunam, însă m-am îndreptat de spate să-l privesc."

Unde se petrece acţiunea din fragment:

a) în livadă;
b) în pădure;
c) în casă.

Înconjoară răspunsul exact.

Răspuns

LR.1.4.8. să stabilească trăsăturile fizice şi morale ale personajelor principale din text

Exerciţiu

Citeşte atent fragmentul:

"Bunica Safta era văduvă de zece ani şi împlinea în vara asta, la Sfânta-Mărie-Mare, şaptezeci şi cinci. Toată viaţa ei era o femeie înaltă, uscăţivă, iute în mişcări, neodihnită la lucru, pornită spre mânie repede, învolburată, dar îi trecea degrabă, se liniştea şi izbucnea în râs."

(Bunica Safta, I.Agârbiceanu)

Recunoaşte trăsăturile fizice ale personajului din fragment:

a) văduvă, înaltă, uscăţivă
b) văduvă, scundă, uscăţivă
c) văduvă, scundă, gârbovită

Încercuiţi răspunsul exact.

Răspuns

a) văduvă, înaltă, uscăţivă

LR.1.4.9. să indentifice momentele subiectului unui text literar (expoziţiunea, intriga, desfăşurarea acţiunii, punctul culminant şi deznodământul)

Exerciţiu

Subiectul operei literare are mai multe momente, care sunt acestea?

1.________________________
2.________________________
3.________________________
4.________________________
5.________________________

Răspuns

1. expoziţiunea (expoziţia)
2. intriga
3. desfăşurarea acţiunii
4. punctul culminant
5. deznodământul

Următoarele enunţuri descriu ce trebuie elevul/eleva să ştie şi să realizeze la nivelul mediu.

1. ABILITĂŢI DE CITIRE ŞI ÎNŢELEGEREA TEXTULUI CITIT

În domeniul ABILITĂŢI DE CITIRE ŞI ÎNŢELEGEREA TEXTULUI CITIT elevul/eleva:

LR.2.1.1. citeşte corect, fluent şi expresiv textul

Exerciţiu

Citeşte textul care urmează. Diferenţiază secvenţele de: dialog, naraţiune (povestire), descriere.

A fost odată un împărat. El trăia, în bună înţelegere, alături de împărăteasă şi de fiica lor. Treburile împărăţiei mergeau bine, iar împăratul era mulţumit de supuşii săi.
Într-o zi împăratul o chemă pe fată la el. O privi cu drag. /__________/ Fata avea părul auriu ca spicul grâului, ochii mari şi negri ca adâncurile pădurii, faţa albă ca neaua şi obrajii roşii ca bujorii. /__________/
- M-ai chemat, tată?
- Da, fata mea, vreau să te întreb un lucru.
- Întreabă-mă, tată!
- Şi ai să-mi răspunzi fără ascunzişuri?
- Desigur, tată! /__________/

Răspuns

naraţiune, descriere, dialog

LR.2.1.2. diferenţiază un text artistic şi neartistic pe baza cunoştinţelor şi abilităţilor însuşite

Exerciţiu

Alege textul nonliterar:

A) reclama

B) basmul

C) poezia

Răspuns

LR.2.1.3. identifică textele scrise în diferite stiluri funcţionale

Exerciţiu

Citiţi cu atenţie următorul text, apoi precizaţi stilul în care este scris:

Limba literară este o sintetizare a posibilităţilor de exprimare a limbii întregului popor, destinată în special exprimării în scris, ca mijloc de comunicare a celor mai de seamă manifestări culturale, caaracterizată prin existenţa unui sistem de norme care îi conferă o anumită stabilitate şi unitate.

a) stil beletristic

b) stil publicistic

c) stil administrativ

Încercuiţi răspunsul exact.

Răspuns

a) stil beletristic

LR.2.1.5. face paralelă între informaţiile din mai multe texte

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie textele date şi determină ce este comun în ele.

Textul nr. 1

Ursul este animalul care mănâncă miere. Se ştie că ursul nu mănâncă numai miere, el "mănâncă totul", este şi ierbivor şi carnivor. Şi totuşi, ursul este în toate limbile slave numit după miere (medved - urs, med - miere) deoarece dintre toate alimentele cel mai mult îi place mierea. Iar în patria străveche a slavilor, în pădurile de după Carpaţi, acolo era multă miere.
Nu este numai ursul - urs. Şi omului îi zic urs uneori - dacă este corpulent, sau dacă este dur, stângaci, neîndemânatic, grosolan.

Textul nr. 2

1. Ursul face parte din specia de mamifere Ursidae, animal sălbatic mare, cu trup îndesat, neîndemânatic, cu blană deasă, cu părul scurt şi creţ, cu ochi mici, cu urechi mici, cu coada scurtă şi ghiare puternice la picioare, diferitele specii de urşi trăind cel mai mult în pădurile Europei, Asiei şi Americii (în regiunile noastre ursul brun Ursus Arctos). 2. fig. om stângaci, necioplit, respectiv bădăran, limitat, prost. Din ambele texte se poate afla:

a) cum a obţinut numele ursul în limbile slave
b) pe ce continente trăiesc urşii astăzi
c) căror feluri de oameni le spunem urşi
d) care este mâncarea preferată a urşilor

Încercuieşte litera din faţa răspunsului exact.

Răspuns

LR.2.1.7. recunoaşte atitudinea scriitorului pe baza informaţiilor, ideilor şi mesajelor prezentate în text

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie următorul text şi determină atitudinea autorului textului.

VIOLENŢA ÎN ŞCOLI

Recent au fost organizate în 40 de şcoli cercetări referitoare la violenţa în rândurile elevilor. S-a constatat că în relaţia victimă-agresor nu participă 58% din elevi. Cu alte cuvinte, doar 58% nu sunt nici victime, nici agresori. Înseamnă că ceva mai puţin de jumătate din numărul total al elevilor, mai exact 42%, apar în "cercul violenţei", fie ca victime, fie ca agresori. În rolul de victime ale violenţelor numărul elevilor este prea mare, chiar 37%.
Unele victime în acelaşi timp sunt şi agresori. În grupul anchetat sunt 8% de astfel de elevi. În acel grup, cele mai frecvente forme de comportament violent sunt jignirea şi luarea în derâdere. Aşadar, aceşti elevi atacă cu ajutorul cuvintelor, nesimţind că şi cuvintele pot provoca tot atât de mare durere ca loviturile, ba poate mai mult. Comportamentul violent al elevilor din acest grup persoanele în vârstă cel mai des îl numesc ştrengărie, vioiciune sau altceva asemănător, în acest mod diminuând seriozitatea actului de violenţă pe care sunt în stare să-l facă aceşti copii.
Care este atitudinea autorului acestui text faţă de comportamentul violent al celor tineri?

Încercuieşte litera din faţa răspunsului exact.

a) Este indiferent faţă de violenţa celor tineri.
b) Îl interesează date suplimentare.
c) Este îngrijorat.
d) Este furios din cauza violenţei celor tineri.

Răspuns

2. EXPRIMAREA ÎN SCRIS

În domeniul EXPRIMAREA ÎN SCRIS elevul/eleva:

LR.2.2.1. ştie să alcătuiască un text narativ sau descriptiv original

Exerciţiu

Se sugerează titlul O furtună în miez de vară. Alcătuiţi un text folosind descrierea.

Răspuns

LR.2.2.2. ştie să scrie o ştire, referat, raport

Exerciţiu

Şcoala ta a fost vizitată de un sportiv cunoscut. Scrie în câteva propoziţii ştirea despre această vizită pentru revista şcolară. Ţine cont de datele care trebuie să le conţină ştirea.

Răspuns

Ştirea conţine informaţii la întrebările: cine, ce, unde, când, cum (de ce)

LR.2.2.3. ştie să alcătuiască un rezumat al unui text simplu şi scurt

Exerciţiu

Scrie rezumatul următorului text astfel ca să afli cele mai importante idei din el şi să le concentrezi în două sau trei propoziţii (fraze):
În cea mai mare parte a istoriei lor, romanii - e aproape incredibil - au avut doar 18 (şi cu litere) optsprezece nume personale diferite. Chiar şi mai mult, dintre aceste optsprezece nume, în folosinţă mai largă erau doar unsprezece: Aul, Decim, Gaius, Gneius, Lucius, Marcus, Publius, Quintus, Sextus, Tiberius şi Titus. Celelalte şapte nume - Apius, Qeson, Mamerc, Manius, Numerius, Servius, Spurius - le primeau doar membrii anumitor familii de aristocraţi. Alte nume nu au existat. Unele nume care au fost înregistrate în prima fază a istoriei romane sau în legende, ca de exemplu Romulus, Remus, Numa, Amulius etc. mai târziu au ieşit din uz.
Bine, dar femeile? - a întrebat cineva. Toate exemplele date până acum se referă la bărbaţi, dar în orice caz şi femeile trebuia să aibă nume personale! Şi în acest caz răspunsul este oarecum incredibil, din punctul de vedere de azi, dar, fireşte, şi din punctul de vedere al romanilor antici: nu au avut nume. În Roma antică nu putea fi vorba de egalitatea sexelor, femeia era proprietate a tatălui până la căsătorie, iar a soţului după aceea, astfel că se considera că nici nu are nevoie de nume "propriu". În loc de acest nume, ea purta doar numele neamului (gintei) în formă feminină: "Livia" se numeau femeile din neamul Livienilor, "Cornelia" din ginta Cornelienilor etc.

(Ivan Klajn, Nume interesante, adaptat)

Răspuns

Romanii antici aveau doar optsprezece nume personale pentru bărbaţi dintre care se foloseau mai mult doar unsprezece. Femeile nu aveau nume personale, deoarece ele au fost considerate drept proprietate. Toate purtau numele neamului (gintei) în formă feminină.

LR.2.2.4. aplică normele ortografice ale limbii literare

Exerciţiu

Varianta corectă este....:

a) alex s-a dus la vecinii săi.
b) Alex s-a dus la vecinii săi.
c) Alecs s-a dus la vecinii săi.
d) Alex sa dus la vecinii săi.
e) Alex s-a dus la vecini săi.

Înconjoară răspunsul exact.

Răspuns

LR.2.2.5. recunoaşte valorile artistice ale unui text

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie textul dat:

"Afară, în faţa palatului, era o grădină mare cu copacii roşii şi albaştri;poalele străluceau ca aurul şi florile ca focul şi tulpinile şi frunzele se mişcau întruna. Pe jos era un nisip foarte fin şi albastru ca o flacără de pucioasă. Peste tot plutea un soi de lumină albastră, încât ai fi crezut că eşti sus în văzduh cu cerul deasupra şi dedesubt şi nu că eşti în fundul mării. Când apa era liniştită se putea zări soarele ca o floare mare, roşie din care se revărsa lumina."

(H. Andresen, Zâna mării)

A. Înconjoară răspunsurile exacte pentru a arăta că acest fragment este o descriere literară:

a) se prezintă imagini, culori (tablou);
b) se sugerează vizual atmosfera descrisă;
c) ca mod de expunere predomină dialogul.

B. Rescrie enunţul în care apar trei epitete
________________________________________________________________________
________________________________________________________________________

Răspuns

A. a), b)
B. Afară, în faţa palatului, era o grădină mare cu copacii roşii şi albaştri;

LR.2.2.6. face analiza simplă a unui text literar

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie textul următor:

Perioada cuprinsă între 1880 şi 1887, anul când apar primele crize acute ale bolii de ochi, a fost considerată de către mulţi critici şi istorici de artă perioada de maturitate artistică a lui Grigorescu. Dintre lucrările datate sau asupra cărora există informaţii sigure în legătură cu data la care au fost terminate, aparţin acestei etape din creaţia grigoresciană titluri precum Profil de fată (1878), Evreul cu gâsca (1880), La mare (1881), Cap de fetiţă (1881), Bătrâna din Brolle (1885), Nud (1886), la care se adaugă multe alte opere importante - portrete, peisaje şi scene de la Vitré sau de pe malul mării, din Bretania, nuduri, peisaje inspirate din frumuseţile naţionale.
[…] pictorul a fost mereu un explorator al lumii din jur, având dorinţa, dar şi darul de a vedea ceea ce se află "înăuntrul" lucrurilor, ceea ce stă închis într-un peisaj, în privirea "tăcută" a unei ţărăncuţe, în mersul molcolm al animalelor împovărate, în adierea unui crâng sau a unui luminiş de pădure.

(Viaţa şi opera lui Grigorescu, Adevărul.Biblioteca de artă, Bucureşti, 2009)

___________
Vitré - localitate din Franţa
Bretania - regiune din Franţa

I. Precizează următoarele elemente care privesc textul de mai sus:

a) Menţionează titlul cărţii din care este selectat fragmentul.
b) Ce tablouri ale pictorului Nicolae Grigorescu sunt enumerate în text?
c) Transcrie un fragment care arată interesul pictorului pentru lumea ţărănească.

Răspuns

a) Viaţa şi opera lui Grigorescu
b) Profil de fată, Evreul cu gâsca, La mare, Cap de fetiţă, Bătrână din Brolle, Nud
c) (...) pictorul a fost mereu un explorator al lumii din jur, având dorinţa, dar şi darul de a vedea ceea ce se află "înăuntrul" lucrurilor, ceea ce stă închis într-un peisaj, în privirea "tăcută" a unei ţărăncuţe, în mersul molcolm al animalelor împovărate, în adierea unui crâng sau a unui luminiş de pădure.

3. GRAMATICA, LEXICUL, LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ

În domeniul GRAMATICA elevul/eleva trebuie:

LR.2.3.1. să respecte regulile de despărţire a cuvintelor în silabe

Exerciţiu

Încercuind litera din faţa răspunsului corect, alege seria cuvintelor corect despărţite în silabe:

a) cab-lu, jert-fă, e-xa-men
b) somp-tu-os, linc-şii, ca-blu
c) som-ptu-os, jert-fă, a-cru
d) jert-fă, a-cru, fun-cţi-e
e) func-ţi-e, ac-ru, ex-a-men

Răspuns

LR.2.3.2. să aplice regulile de scriere corectă a unităţilor fonetice proprii limbii române (diftongi, triftongi...)

Exerciţiu

Încercuiţi litera din faţa răspunsului corect:

În cuvintele vioară, gângăniile, duduie există:

a) diftong, diftong, triftong
b) hiat, diftong, triftong
c) diftong, diftong, diftong
d) triftong, hiat, triftong
e) diftong, hiat, diftong

Răspuns

LR.2.3.3. să identifice în propoziţii părţile de vorbire

Exerciţiu

Încercuiţi litera din faţa răspunsului corect:

Cuvintele subliniate în enunţul
"Grâul, auriu şi el, îmi va aminti de tine" sunt, în ordine:

a) adverb, pronume, prepoziţie
b) adverb, verb auxiliar, prepoziţie
c) conjuncţie, pronume, conjuncţie
d) alt răspuns

Răspuns

LR.2.3.4. să aplice regulile de ortografie şi de punctuaţie

Exerciţiu

În versurile de mai jos s-au strecurat câteva greşeli de ortografie şi de punctuaţie. Transcrieţi textul pe liniile corespunzătoare înlăturând greşelile comise:

O furnică mică mică
Dar înfiptă vasă-zică,
Ieri la prînz, mi sa urcat
Depe vişinul uscat
Pe picioare pentru căci
Mi lea luat drept nişte crăci

Răspuns

O furnică mică, mică,
Dar înfiptă, vasăzică,
Ieri, la prânz, mi s-a urcat
De pe vişinul uscat,
Pe picioare, pentru căci
Mi le-a luat drept nişte crăci.

LR.2.3.5. să identifice şi să analizeze părţile de vorbire flexibile şi neflexibile

Exerciţiu

Citiţi cu atenţie propoziţiile de mai jos:

Altădată aici creşteau păduri.
Demult aici trăiau dacii.
Am rezolvat numai o problemă.

I. Cuvintele subliniate în aceste propoziţii sunt părţi de vorbire:

a) flexibile
b) neflexibile

Răspuns

LR.2.3.6. să folosească corect categoriile gramaticale ale părţilor de vorbire flexibile

Exerciţiu

Determinaţi gradele de comparaţie ale adjectivelor din următoarele propoziţii:

Fata este mai harnică decât băiatul.	_____________________________
Uşile sunt mai puţin curate decât ferestrele.	_____________________________
Cristi este tot aşa de frumuşel ca mama.	_____________________________

Răspuns

comparativ de superioritate, comparativ de inferioritate, comparativ de egalitate

LR.2.3.7. să alcătuiască paradigma verbelor după modurile şi timpurile însuşite

Exerciţiu

Se dă textul:

"Vulpea se întoarse la gândurile sale:

- Viaţa mea e veşnic aceeaşi. Eu vânez găinile, pe mine mă vânează oamenii. Toate găinile se aseamănă între ele, şi toţi oamenii se aseamănă între ei. Aşa că mă cam plictisesc. Dacă tu mă îmblânzeşti, viaţa mi se va însemna. Voi cunoaşte sufletul unor paşi deosebit de-al tuturora. Paşii altora mă fac să intru sub pământ. Ai tăi mă vor chema din vizuină, ca o melodie".

Timpul verbelor: vei fi îmblânzit şi se întoarse este:

a) viitor simplu, perfect simplu
b) viitor simplu, perfect compus
c) viitor anterior, mai-mult-ca-perfectul
d) viitor anterior, perfect simplu
e) viitor simplu, prezent

Răspuns

LR.2.3.8. să facă distincţia dintre unităţile sintactice în propoziţie şi frază

Exerciţiu

Încercuiţi litera din faţa răspunsului corect:

În enunţul Copacii din pădurea vrăjită se văietau, schema corectă este:

a) S+C+A+P
b) C+C+A+P
c) S+A+A+P
d) S+A+C+P
e) C+A+A+P

Răspuns

LR.2.3.9. să ştie felurile propoziţiilor din frază

Exerciţiu

Determinaţi felul propoziţiilor din fraze:

Cine munceşte, are de toate.

_______________________________

Ce-ar zice unii oameni, aflând ce idei trec prin mintea sa.

_______________________________

Ana este cât se poate de frumoasă.

_______________________________

S-a dus în satul unde s-a născut.

_______________________________

Răspuns

propoziţia subiectivă, propoziţia completivă, propoziţia predicativă, propoziţia atributivă

În domeniul LEXICUL elevul/eleva trebuie:

LR.2.3.10. să aplice normele morfosintactice în comunicare scrisă şi orală

Exerciţiu

Se dă textul:

"Fiecare îşi face despre tine icoana de care este capabil, dar de aici nu urmează că tu eşti dator să te recunoşti în toate."

I. Analizează pronumele din textul de mai sus după modelul:

pronume	persoana	gen	număr	caz	funcţie sintactică

Răspuns

pronume	persoana	gen	număr	caz	funcţie sintactică
Fiecare		masculin	singular	nom.	subiect
despre tine	pers. a II-a		singular	ac.	compl. indirect
de care				ac.	compl. indirect
în toate			plural	ac.	compl indirect

LR.2.3.11. să identifice sensul unui cuvânt necunoscut

Exerciţiu

În căsuţa din faţa cuvintelor din coloana stângă puneţi numărul din faţa cuvântului din coloana dreaptă care îi corespunde după înţeles:

____ cuvânt	1- bucate
____ dulciuri	2- abatere
____ tablou	3-rotitură
____eroare	4-termen
____omenie	5-bunătate
	6-bomboană
	7-prudenţă
	8-cadru

Răspuns

4-cuvânt, 6-dulciuri, 8-tablou, 2-eroare, 5-omenie

LR.2.3.12. să-şi îmbogăţească vocabularul cu expresii şi cuvinte noi

Exerciţiu

Citiţi cuvintele de mai jos şi subliniaţi varianta corectă:

Plămân / plomân
Pătrunjel / pătrănjel
Strimt / strâmt
Trimete / trimite
Cuprinde / coprinde
Dominică / duminică

Răspuns

Plămân; pătrunjel; strâmt; trimite; cuprinde; duminică

LR.2.3.13. să recunoască omonimele, antonimele şi paronimele din textele literare

Exerciţiu

Se dă textul:

"Ca să judeci omul, caută să-l vezi cum iubeşte. Nu poţi greşi."

I. Citiţi textul cu atenţie şi găsiţi antonimele pentru cuvintele subliniate:

____________________________________________________________

Răspuns

a căuta - a ignora,
a iubi - a urî,
a greşi - a îndrepta

În domeniul LIMBA ROMÂNĂ LITERARĂ elevul/eleva trebuie:

LR.2.3.14. să folosească dicţionare pentru înţelegerea neologismelor din textele citite

Exerciţiu

Citiţi cu atenţie versul de mai jos şi identificaţi numărul neologismelor care apar în el, încercuind litera din faţa răspunsului corect:

"Tu ai putea îndupleca o nouă eră glaciară cu şarmul tău".

a) trei
b) două
c) unul
d) patru
e) niciunul

Răspuns

LR.2.3.15. să respecte normele gramaticale într-un mesaj oral şi scris

Exerciţiu

Faceţi acordul adjectivului cu substantivul determinat în propoziţiile:

a) (Cenuşi)……………nori vor aduce ploaie.

b) Imi plac (veseli)…………. oameni de acolo.

c) (Frumos)…………… bujori au înflorit.

Răspuns

a) Cenuşiii;
b) veselii
c) Frumoşii

LR.2.3.16. să facă distincţia dintre formele de exprimare în limba română literară şi dialectală

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie următoarele versuri:

/______/	"Nu ninge mi-ai spus
	Totul este o închipuire
	Cu noi era cuvântul şi mărul său pietrificat
	Azi pe bulevarde trec
	Şi doar visez că ninge
	Cum ningea odată în Banat".

/______/	"Ninge-afară, ninge-ntruna
	Prăstă tot parcă-i pămucă,
	Nu vedz soare nu vedz luna
	Nu vedz sta ca să strălucă.
	Prăstă satu ce-i pră ducă".

În căsuţa din faţa versurilor scrise în grai bănăţean scrie numărul 1, iar în faţa versurilor scrise în limba română literară scrie numărul 2.

Răspuns

2, 1

LR.2.3.17. să cultive varianta literară a limbii române în toate situaţiile de comunicare

Exerciţiu

În textul de mai jos se găsesc cuvinte aparţinând graiului bănăţean. Subliniaţi cuvintele şi scrieţi varianta lor literară.

"După un dărap de drum, vede sus pe geal, lumină. Se îndreaptă într-acolo şi ajunge la o casă.
- Ia să văd eu ce e înuntru. O probit să se bage pe uşă, apoi pe fereastră dar nu a putut să se bage. După câtva timp, tăbărât, a căutat un loc de ogină."

Răspuns

Un dărap - o bucată	să se bage - să intre
Geal - deal	înuntru - înăuntru
O probit - a încercat	tăbărât - obosit
Ogină - odihnă

4. LITERATURA

În domeniul LITERATURA elevul/eleva trebuie:

LR.2.4.1. să facă legătura dintre operele literare obligatorii cu perioada în care au fost scrise şi perioada care a fost descrisă

Exerciţiu

În nuvela Proştii scriitorul Liviu Rebreanu ne oglindeşte clar relaţia dintre oamenii care aveau poziţie diferită în societate.

A. Ce societate o descrie Liviu Rebreanu
_____________________________

B. El descrie societatea de la sfârşitul secolului
___________________________

Scrie răspunsul pe liniile alăturate.

Răspuns

A. societate burgheză

B. sfârşitul sec. al XIX - lea

LR.2.4.2. să recunoască genurile literare pe baza fragmentelor, personajelor şi situaţiilor caracteristice

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie fragmentul următor:

"V-am spus, cum mi se pare, de nu îţi fi uitat,
Că lupul se-ntâmplase s-ajungă împărat.
Dar fiindcă v-am spus-o, voi încă să vă spui
Ceea ce s-a urmat sub stăpânirea lui.

Auzind împăratul că-n staturile sale

Fac năpăstuiri multe păroşii dregători,
Că pravila stă-n gheare, că nu e deal sau vale
Unde să nu vezi jertfe mai mulţi prigonitori,
Porunci să se strângă lângă obşteasca adunare,

Lângă un copac mare;

Că vrea pe unii-alţii să-i cam dojenească

Şi-n puţine cuvinte,
Să le-aducă aminte
Datoriile lor..."

Urmăreşte cerinţele:

Titlul poeziei este ........................................... scrisă de ........................................... şi aparţine genului .......................... literar, iar ca specie este.......................................... .

Răspuns

"Lupul moralist"; Grigore Alexandrescu; epic; fabulă.

LR.2.4.3. să facă distincţia dintre scrierile lirice şi epice (baladă şi poem)

Exerciţiu

Cărei specii literare aparţine poezia Nunta Zamfirei:

a) poezie lirică

b) poem

c) baladă cultă

d) tragedie

Răspuns

c) baladă cultă

LR.2.4.4. să facă distincţia textelor ştiinţifico-literare: biografia, autobiografia, jurnal, note de drum

Exerciţiu

Scrierea în care o persoană îşi notează cu regularitate acţiunile şi reacţiile în legătură cu evenimente la care a fost martoră se numeşte:

a) biografie;
b) autobiografie;
c) jurnal;
d) note de drum.

Înconjoară răspunsul exact

Răspuns

LR.2.4.5. să recunoască figurile de stil (personificarea, metafora, hiperbola, etc.)

Exerciţiu

Scrie în spaţiul punctat din faţa fiecărei figuri de stil din coloana A, litera corespunzătoare exemplului din coloana B:

A	B
.............. 1. epitet	a) neguri albe, strălucite
.............. 2. hiperbolă	b) se-mbracă satu-n sărbătoare
.............. 3. metaforă	c) "Cât mac e prin livezi
	Atâţia ani la miri urez"
.............. 4. personificare	d) aoreolă de sfânt (păpădia)

Răspuns

a) 1.
c) 2.
d) 3.
b) 4.

LR.2.4.6. să facă analiza unui text narativ

Exerciţiu

Citiţi cu atenţie următorul text:

"Într-adevăr în arşiţa neclintită a după-amiezii, sporea zăpuşeala. Din miazăzi creşteau nouri, dezvoltându-se spre înălţimea cerului. Un vântişor iute fâlfâi în pămătufurile trestiilor, - trecu. Balta şi stufării rămaseră iar neclintite. Soarele se stinse, balta se întunecă şi se zimţui de creţuri fine. În umbra care căzuse deodată peste strălucirea zilei, se întinse o linişte mare. Şi se auzi în depărtare sunând ploaia, sau vântul, sau un şuvoi de apă.... Era ploaia. Venea împotriva noastră ca un păinjeniş. În curând sticli în mărgele oblice. Trestiile tresăriră frământându-se. Balta scăpăra de bulbuci. Şi pânza de stropi ne învălui brusc - apoi rămase curgând asupra noastră, călduţă şi totuşi răcoritoare."

(Ploaie la Nada florilor - M.Sadoveanu)

Faceţi rezumatul acestui fragment.

Răspuns

LR.2.4.7. să facă distincţia dintre descriere, povestire, monolog şi dialog

Exerciţiu

Citeşte fragmentul:

"- Taci că-i bine! - răsuflă Nicolae, oprindu-se oleacă sub felinar.
- Oare, n-o fi trecut? - bâlbâi feciorul, ca să zică şi el ceva.
- Da’de unde! Doar l-am fi auzit şuierând! făcu bâtrânul cu mândrie, urnindu-se iar înainte.
Gara era pustie toacă. Numai într-un ochi de fereastră clipocea! - flacăra bolnavă a unei lămpi de veghere. Cele trei perechi de şine licăreau ca nişte dungi de argint sub pâlpăierea luminii chircite."

(L. Rebreanu, Proştii)

În acest fragment se îmbină două moduri de expunere:

a) dialogul, monologul;
b) dialogul, descrierea;
c) dialogul, naraţiunea;

Înconjoară răspunsul exact

Răspuns

LR.2.4.8. să stabilească trăsăturile fizice şi morale ale personajelor din text

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie fragmentul din nuvela Scormon de I.Slavici.

"Din vale vine, abia târându-se, un câne flocan, pe mijlocul uliţei. Câteva sute de paşi de la cotitură, el zăreşte o clipă pe Sanda, se opreşte, ridică capul, ciuleşte şi începe a scheuna încet.....
Cânele tresare, prinde viaţă şi, cu ochii aţintiţi la Sanda, se repede în sus..............
Ca o şopârlă însă, cu labele întinse colbăind cu coada şi scheunând, se târâie cânele până în apropierea ei. Acolo apoi rămase turtit la pământ, privind fata speriată, scheunând iar cu frică şi mişcându-şi coada neîncetat."

A. extrage patru expresii care fixează trăsăturile fizice ale câinelui Scormon: _____________________

B. extrage patru expresii care demonstrează starea morală a câinelui: _____________________

Răspuns

A. flocan, târându-se, cu labele întinse, colbăind cu coada, turtit la pământ

B. zăreşte, prinde viaţă, tresare, scheunând iar cu frică

LR.2.4.9. să ştie să alcătuiască un jurnal despre operele literare citite

Exerciţiu

Redactează un jurnal în care să-ţi exprimi părerile personale despre opera literară Nunta Zamfirei de George Coşbuc. Data utilizării va fi 22 iunie 2011, iar locul unde te afli este localitatea ta natală.

Vei ţine cont de următoarele:
- redactarea caracteristicilor unui jurnal;
- transmiterea unor opinii, păreri personale despre această creaţie în versuri;
- respectarea regulilor ortografiere şi de punctuaţie şi utilizarea unui limbaj adecvat;
- aşezarea în pagină şi scrisul.

___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________

Răspuns

Următoarele enunţuri descriu ce trebuie elevul/eleva să ştie şi să realizeze la nivelul avansat.

1. ABILITĂŢI DE CITIRE ŞI ÎNŢELEGEREA TEXTULUI CITIT

În domeniul ABILITĂŢI DE CITIRE ŞI ÎNŢELEGEREA TEXTULUI CITIT elevul/eleva:

LR.3.1.1. citeşte expresiv un text literar mai lung

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie fragmentul din povestirea "Alte vremuri" de Emil Gârleanu:

"În seara asta, ca şi în celelalte toate, de zece ani în şir, conul Vasile stă la aceeaşi măsuţă murdară, din colţ în fundul cafenelii, unde altădată nu-şi bea decât cafeaua neagră, căpătată degeaba, şi-şi fumează mucurile de ţigară, culese de pe marginile meselor de alături.
Conul Vasile e scund şi slab; are nasul ascuţit, iar umerii obrajilor îi lasă, în urmă de tot, ochii adânciţi în fundul capului, înconjuraţi de cearcăne întunecate; mustăţile îi sunt pe jumătate pârlite de ţigară.
Da în iarnă, copacii şi-au strecurat frunzele, serile-s întunecate într-o pâclă care cerne mereu picături mici, ce-ţi umezesc straiele până la piele, şi conul Vasile umblă cu un pardesiu fereniţit, pe dedesuptul căruia, cine ştie, dacă mai are altceva decât cămaşa; în picioare poartă nişte galoşi rupţi. Pălăria, pusă lângă el, pe masă, e mototolită de ploi şi ninsori, parcă e o petică.
Conul Vasile stă cu ochii închişi, pierdut în gânduri. Când cineva intră sau iese din cafenea, dânsul deschide repede ochii, se uită sperios spre uşă, apoi îi închide iar ca şi când lumina slabă, ce abia străbate de la lampă prin norii de fum, iar face rău…
Da, nu se aşteptase; auzi, după şaptesprezeceani, să-l întâlnească, să mănânce cu el, aici la masă, în cafeneaua asta unde nimeni nu-l mai bagă în seamă, unde aproape e tot aşa de neînsemnat, ca şi cânele ce se furişează, din când în când, printe picioarele muşteriilor… Nu se aştepta să-l vadă… îl avusese vichil, de mult… tare de mult; îl văzuse curăţel, deştept, îl luase la moşie, şi l-a ţinut vreo cinci - şase ani; când a început să piardă din avere, a dat drumul la toţi, - i-a dat şi lui. Şi poftim, îl ascultase cum i-a povestit, că acum avea moşioara lui, că e însurat, are copii, - gospodărie în regulă…
Cum intrase pe uşă, l-a cunoscut şi s-a vârât mai tare în colţ, doar nu l-o găsi; fostul vichil a venit până în mijlocul cafenelii, s-a uitat în toate părţile şi s-a oprit cu ochii la el; îl zărise. S-a apropiat de masă şi a rămas înmărmurit, uitându-se la dânsul. Într-un târziu i-a spus, cu glasul mişcat:
- Cum, dumneata eşti, coane Vasile?
Conul Vasile părea că se-neacă, voi să se scoale în picioare, să-i întindă mâna şi nu putu de abia
îngână:
- Da, eu sunt."

I. Găseşte şi subliniază fragmentul în care este reprezentat portretul fizic al conului Vasile.
II. Pe linia de mai jos scrie cum se numeşte specia genului epic în proză, de dimensiuni reduse, care înfăţişează un singur episod caracteristic din viaţa unuia sai mai multor personaje.
____________________________________________

Răspuns

I. Conul Vasile e scund şi slab; are nasul ascuţit, iar umerii obrajilor îi lasă, în urmă de tot, ochii adânciţi în fundul capului, înconjuraţi de cearcâne întunecate; mustăţile îi sunt pe jumătate pârlite de ţigară.
II. Schiţa

LR.3.1.2. analizează textele scrise în diferite stiluri funcţionale

Exerciţiu

În limba română se deosebesc diferite stiluri funcţionale. Pe baza noţiunilor date descoperă stilul.

Se utilizează în lucrările care conţin informaţii asupra unor obiecte, fenomene, fapte, investigaţii, cercetări, caractere tehnice, cu alte cuvinte, în lucrările ştiinţifice; comunicarea este lipsită de încărcătură afectivă; accentul cade pe comunicare de noţiuni, cunoştinţe, idei.

Stilul _____________________

Răspuns

Stilul ştiinţific

LR.3.1.3. face rezumarea orală a unui text narativ la prima vedere

Exerciţiu

Citiţi cu atenţie următorul fragment, apoi faceţi rezumarea orală în câteva propoziţii:

"A patra casă din capul uliţii era clădită în fundul unei ogrăzi largi. Era o clădire mare şi grea din piatră şi cărămidă, care părea puţin intrată în pământ, cu acoperişul de ţiglă, înnegrit de vechime şi bătucit cu negi mari de muşchi suri. Către uliţă avea trei ferestre, către curte două, cu ramele nevopsite de brad, bătute de ploi şi căldură, cu geamuri mici şi somnoroase, ca şi când s-ar fi ostenit să privească de atât amar de ani aceeaşi uliţă şi aceeaşi ogradă.
Uşa de lemn vechi, cu zăvor lustruit şi mâncat de atâta slujbă, se deschidea în tindă, unde coborai un pas. În tindă era cuptorul de pâne, cu o vatră mare, unde se făcea mâncarea iarna-vara, de unde fumul era sorbit de un horn larg la poale şi subţire mai sus, luminat tot de un lustru negru."

(Bunica Safta, I. Agârbiceanu)

Răspuns

2. EXPRIMAREA ÎN SCRIS

În domeniul EXPRIMAREA ÎN SCRIS elevul/eleva:

LR.3.2.1. alcătuieşte un text original

Exerciţiu

Alcătuiţi o compunere scurtă despre muzica preferată.

__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________
__________________________________________________________________________________

Răspuns

LR.3.2.2. alcătuieşte un rezumat al unui text mai complex

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie textul dat:

"Când am ajuns apoi acasă, la Seca Lenca, dascălul era mişcat, Budulea iarăşi râdea în el. Seca Lenca stătea cu fetele ei privind ca la o minune: iară eu nu o cunoşteam pe mama lui Huţu, fiindcă n-o văzusem niciodată.
Huţu o cunoştea şi s-a dus să-i sărute mâna, dar ea n-a primit, ci i-a zis că s-a făcut mare şi s-a uitat la el. Şi el s-a uitat la ea şi i-a zis că a îmbătrânit. Apoi n-au mai zis nimic ci au stat faţă în faţă şi s-au uitat aşa amândoi în vânt.
- Nu-ţi pare bine că vezi pe maică-ta?! a grăit Budulea apropiindu-se.
- Îmi pare bine, taică, a răspuns Huţu şi şi-a băgat mâna în buzunarul pantalonilor.
După aceea Huţu a ieşit afară şi a început să plângă, iar maică-sa a ieşit după el, ca să plângă şi ea: am început să plâng şi eu, fiindcă nu mai văzusem pe Huţu niciodată plângând. Dar Budulea râdea acum şi se uita la noi; pentru aceea am ieşit şi eu afară şi când am văzut că Huţu plânge, iar mamă-sa îl ţine în braţe şi-l sărută, m-am oprit cuprins de fiori înaintea lor."

(I.Slavici, Budulea Taichii)

Scrie rezumatul textului citat, respectând regulile de alcătuire a unui asemenea tip de compunere.

Răspuns

LR.3.2.3. aplică normele ortografice ale limbii literare

Exerciţiu

Corectaţi textul:

Copii sau întors în grădină şi au văzut că petalele flori lor preferate se ofilesc. Alina la întrebat pe profesorul de ştinţe naturale care e cauza, de-şi l-a ora de botanică au învăţat. Iera deja târziu când au plecat a casă.
- Tu şti ce temă avem pentru mâine la istorie? zi-se Mircea.
- Da, ştiu, avem de făcut o compunere despre perioada lui Mircea cel bătrân.

Răspuns

Copiii s-au întors în grădină şi au văzut că petalele florii lor preferate se ofilesc. Alina l-a întrebat pe profesorul de ştiinţe naturale care e cauza, deşi la ora de botanică au învăţat. Era deja târziu când au plecat acasă.
- Tu ştii ce temă avem pentru mâine la istorie? zise Mircea.
- Da, ştiu, avem de făcut o compunere despre perioada lui Mircea cel Bătrân.

LR.3.2.4. identifică şi analizează valorile artistice ale unui text

Exerciţiu

Citeşte cu atenţie textul următor:

"Perioada cuprinsă între 1880 şi 1887, anul când apar primele crize acute ale bolii de ochi, a fost considerată de către mulţi critici şi istorici de artă perioada de maturitate artistică a lui Grigorescu. Dintre lucrările datate sau asupra cărora există informaţii sigure în legătură cu data la care au fost terminate, aparţin acestei etape din creaţia grigoresciană titluri precum Profil de fată (1878), Evreul cu gâsca (1880), La mare (1881), Cap de fetiţă (1881), Bătrâna din Brolle (1885), Nud (1886), la care se adaugă multe alte opere importante - portrete, peisaje şi scene de la Vitré sau de pe malul mării, din Bretania, nuduri, peisaje inspirate din frumuseţile naţionale.
[…] pictorul a fost mereu un explorator al lumii din jur, având dorinţa, dar şi darul de a vedea ceea ce se află "înăuntrul" lucrurilor, ceea ce stă închis într-un peisaj, în privirea "tăcută" a unei ţărăncuţe, în mersul molcolm al animalelor împovărate, în adierea unui crâng sau a unui luminiş de pădure."

I. Redactează un text de 10-15 rânduri, în care să exprimi opinia ta în legătură cu valoarea

picturii lui Nicolae Grigorescu, utilizând informaţiile din textul dat.

În compunerea ta, trebuie:
- să-ţi prezinţi opinia despre valoarea picturii lui Nicolae Grigorescu;
- să valorifici secvenţele din text care ilustrează valoarea picturii lui N. Grigorescu;
- să ai o structură adecvată tipului de text şi cerinţei formulate;
- să te înscrii în limitele de spaţiu indicate.

Răspuns

În redactarea lucrării trebuie respectate următoarele cerinţe: unitatea compoziţiei, coerenţa textului, registrul de comunicare, stilul şi vocabularul adecvate conţinutului, ortografia, punctuaţia, aşezarea corectă a textului în pagină, lizibilitatea.

LR.3.2.5. ştie să scrie texte cu conţinut funcţional (cerere, invitaţie, curriculum vitae, prezentare de carte, reportaj etc.)

Exerciţiu

La şcoala ta are loc săptămâna viitoare un carnaval. La acest carnaval pot participa şi elevi din alte şcoli. Redactează o invitaţie pentru aceştia.

Răspuns

« Prethodna strana

Sledeća strana »